ChatGPT din perspectivă juridică

Noua senzație din domeniul Inteligenței Artificiale (în continuare AI) și-a făcut apariția la finele lui 2022. Este vorba despre ChatGPT, un chatbot inteligent, cu peste un milion de utilizatori în prima săptămână de când a fost disponibil publicului.

În afară de faptul că utilizatorii se așteaptă ca ChatGPT să poată înlocui în curând chatbot-urile inferioare, există deja o mulțime de speculații cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra a numeroase industrii, a democrației și a vieții noastre de zi cu zi.

Desigur, concomitent cu toate beneficiile incontestabile ale evoluției tehnologice apar și  interminabilele probleme juridice.

 

1.Introducere

Pentru a putea conchide care sunt eventualele implicațiile în domeniul juridic trebuie să înțelegem ce este și cum funcționează ChatGPT? Pentru a răspunde la această întrebare am apelat tocmai la „sursă” și am întrebat-o, oferindu-ne următorul răspuns (traducere din EN în RO)

„ChatGPT este un chatbot care utilizează un model lingvistic vast, antrenat de OpenAI. Este o variantă a GPT-3 (Generative Pretrained Transformer 3), care este un model de procesare a limbajului natural de ultimă generație. ChatGPT a fost antrenat în mod special pentru a răspunde la intrările umane într-un mod conversațional și poate genera text asemănător cu cel uman pe baza contextului conversației. Acest lucru permite ChatGPT să se angajeze în conversații cu un iz natural cu utilizatorii pe o gamă largă de subiecte. ChatGPT poate fi utilizat într-o varietate de aplicații, inclusiv servicii pentru clienți, chatbots și asistenți virtuali.”

 

2.Utilizarea ChatGPT în afaceri

Răspunsul oferit a fost unul extrem de interesant.

„Serviciul clienți: ChatGPT poate fi utilizat pentru a oferi asistență automatizată pentru clienți, răspunzând la întrebări obișnuite și furnizând informații clienților.

Asistenți virtuali: ChatGPT poate fi folosit ca asistent virtual, ajutând utilizatorii să își gestioneze programul, să facă rezervări și să îndeplinească alte sarcini.

Chatbots: ChatGPT poate fi utilizat pentru a crea chatbots pentru site-uri web, aplicații de mesagerie și alte platforme.

Generarea de conținut: ChatGPT poate fi utilizat pentru a genera conținut pentru site-uri web, postări în rețelele de socializare și alte materiale scrise.

Acestea sunt doar câteva exemple despre cum pot folosi companiile ChatGPT. Cazurile de utilizare specifice pentru ChatGPT depind de nevoile și obiectivele fiecărei companii în parte, precum și de caracteristicile și capacitățile specifice ale modelului.”

 

3.Folosirea conținutului.

În acest context se ridică întrebarea în ce măsură este permisă utilizarea în scopuri comerciale a ChatGPT. Am întrebat ChatGPT dacă este legală utilizarea comercială a conținutului produs de ChatGPT.

„În general, este legal să folosiți conținutul produs de ChatGPT în cazuri comerciale, cu condiția să aveți permisiunile și licențele corespunzătoare. Fiind un model lingvistic de mari dimensiuni, antrenat de OpenAI, ChatGPT generează text pe baza contextului unei conversații, iar răspunsurile specifice pe care le produce vor varia în funcție de informațiile primite. Dacă doriți să utilizați conținutul generat de ChatGPT în scopuri comerciale, este posibil să fie necesar să obțineți o licență de la OpenAI sau de la deținătorii drepturilor relevante, în funcție de circumstanțele specifice ale cazului dumneavoastră de utilizare. Este întotdeauna important să vă asigurați că aveți permisiunile și licențele necesare înainte de a utiliza orice conținut în scopuri comerciale.”

Din punctul nostru de vedere răspunsul oferit nu este unul suficient de elocvent, situațiile putând varia. Ne ridicăm întrebarea care va fi soluția juridică dacă ChatGPT este solicitat să rezume pe scurt un conținut complex care este protejat de drepturi de autor, cum ar fi prezentarea unui rezumat al unei cărți de 300 de pagini? Are nevoie utilizatorul de permisiunea plătită a autorului sau a editorului, deoarece acesta este, în esență, un serviciu pe care îl oferă furnizori de servicii? Acesta este doar un exemplu din numeroasele probleme legate de drepturile de autor care apar.

 

4.ChatGPT și domeniul juridic

În ceea ce privește domeniul juridic au fost aduse o serie impresionantă de critici și părerea internauților a fost una extrem de convinsă că repercusiunile vor fi fatale pentru avocați. Într-un capitol următor vom răspunde și la întrebarea dacă Chat GPT va face uitate profesiile juridice.

ChatGPT, în esență, își generează răspunsurile punând cap la cap bucăți de text pe baza unui model statistic antrenat pe miliarde de mostre de text de pe întregul internet. Deși acest lucru poate reduce drastic timpul alocat cercetării juridice și colectării precedentelor, atunci când sarcina încredințată lui ChatGPT nu presupune doar colectarea și rezumarea informațiilor, ci necesită o gândire critică și o aplicare elaborată a principiilor juridice, acesta este predispus să ofere răspunsuri incorecte.

ChatGPT nu este o bază de date de cunoștințe juridice. ChatGPT oferă uneori răspunsuri care par plauzibile, dar incorecte sau fără sens. OpenAI subliniază că în prezent nu există termeni de utilizare, iar orice situații conflictuale sunt recomandate a fi soluționate de către OpenAI.

De altfel, probleme similare apar chiar și atunci când ChatGPT este utilizat în scopuri de programare. Astfel, Stack Overflow, un forum de software, a interzis deja răspunsurile generate de ChatGPT din cauza susceptibilității acestora la erori.[1]

 

5.Implicațiile ChatGPT în domeniul public

Pe lângă posibila utilizare comercială, se pune și problema utilizării ChatGPT de către sectorul public. Întrebat în legătură cu acest aspect, ChatGPT a venit cu un răspuns aproape identic cu cel dat în ceea ce privește utilizarea comercială și nu conține domenii de aplicare teoretic imaginabile, cum ar fi elaborarea de statute, selecția ofertelor în cadrul procedurilor de achiziții publice și luarea deciziilor judiciare și administrative.

Au voie autoritățile să utilizeze inteligența artificială? Acest lucru ridică întrebări juridice profunde, chiar înainte de contextul în care OpenAI controlează AI. Pot autoritățile să aibă încredere în informațiile furnizate de OpenAI? Trebuie diferențiat utilizatorul în funcție de cât de sensibil din punct de vedere juridic este domeniul de utilizare?

 

6.ChatGPT și GDPR.

Interferența ChatGPT cu GDPR prezintă importanță pentru securitatea datelor cu caracter personal.  A fost oferit un răspuns extrem de vag:

„Nu pot spune cu certitudine dacă ChatGPT este conform cu GDPR, deoarece nu sunt la curent cu designul sau implementarea specifică a acestuia. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este o lege a Uniunii Europene (UE) care stabilește reguli pentru colectarea, utilizarea și stocarea datelor cu caracter personal. Acesta se aplică organizațiilor care prelucrează date cu caracter personal ale persoanelor fizice care se află în UE, indiferent de locul în care își are sediul organizația. Dacă ChatGPT este conform cu GDPR va depinde de modul în care este proiectat și utilizat și dacă colectează, procesează sau stochează date cu caracter personal ale persoanelor fizice care se află în UE. Dacă aveți preocupări specifice cu privire la conformitatea GDPR a ChatGPT, vă recomand să vă consultați cu un profesionist în domeniul juridic.„

Așadar, problemele legate de stocarea, operarea și transmiterea datelor cu caracter personal sunt sesizabile cu ușurință.

 

7.Concluzii

De fiecare dată când apare un progres tehnologic semnificativ apar întrebări referitoare la impactul inteligenței artificiale asupra profesiilor juridice.

Un concept cheie în machine learning poate ajuta la elucidarea motivelor pentru care forme mai avansate de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT, nu pot fi implementate în curând în profesia de avocat.[2]

Interpretabilitatea măsoară capacitatea unui utilizator, în special a unuia care nu este expert, de a înțelege relația cauză-efect în cadrul unui model. Utilizatorii care au obligații etice de gestionare a riscurilor și a prejudecăților au nevoie de modele foarte ușor de interpretat, care să poată explica metodele lor și să înțeleagă rezultatele. În general, aceștia sunt asociați cu modele mai puțin sofisticate și cu performanțe mai puțin precise. Modelele de învățare profundă – precum cel utilizat în structura de bază a ChatGPT – sunt dificil de interpretat, deoarece aceste modele de tip „black box” limitează capacitatea unui utilizator de a înțelege în profunzime modul în care un model ajunge la o predicție.

Obiectivul comun este de a avea o AI mai transparentă și, astfel, mai ușor de interpretat.

ChatGPT dispune de anumite măsuri de protecție care îl împiedică să creeze un conținut periculos.  Cu toate acestea, erorile pot apărea, de exemplu, când utilizatorii au obținut un ghid pentru furtul din magazine sau pentru a construi un cocktail Molotov. Există, de asemenea, riscul evident ca textele create de ChatGPT să poată fi folosite în cadrul unor infracțiuni informatice – cum ar fi e-mailurile de phishing – , șantaj și alte activități infracționale.

♠

În fine, ChatGPT este un progres fantastic și un exemplu elocvnet al celerității cu care inteligența artificială poate ajunge și se poate răspândi. Și totuși, există încă o multitudine de probleme și întrebări juridice care ar putea încă să stea în calea unei utilizări pe scară largă. În contextul acestei dezvoltări rapide, considerăm că ar trebui analizat cu minuțiozitate din perspectivă juridică. Provocările și întrebările din domeniul juridic nu vor înceta să apară…

 

 

[1] A se vedea https://www.fieldfisher.com/en/insights/chatgpt-legal-challenges-legal-opportunities

[2] https://news.bloomberglaw.com/bloomberg-law-analysis/analysis-will-chatgpt-bring-ai-to-law-firms-not-anytime-soon